Pogromul de la Iași – IUNIE 1941
Se declanşează „Operaţiunea Barbarossa”
22 iunie 1941
La 22 iunie 1941 se declanşează „Operaţiunea Barbarossa”, ofensiva româno-germană împotriva URSS. Iaşiul devine un important nod feroviar pentru transportul trupelor pe front. În acea perioadă, la Iaşi locuiau aproximativ 45.000 de evrei.
Bombardamentele sovietice asupra oraşului Iași
22 iunie 1941
Bombardamentele sovietice asupra oraşului nu au făcut pagube însemnate, însă au declanşat zvonuri cu privire la ajutorul pe care evreii ieşeni îl oferă sovieticilor. Pe 22 iunie în prima zi de război, în Iaşi încep să apară afişe ce instigau la pogrom. Evreii erau învinuiţi că îi ghidează pe piloţii sovietici să bombardeze obiective din oraş.
Evacuarea Evreilor
27 iunie 1941
La 27 iunie 1941 Ion Antonescu a ordonat comandantului garnizoanei Iaşi, colonelul Lupu, evacuarea evreilor din oraş. În noaptea de 28/29 iunie armata, poliţia şi jandarmeria împreună cu soldaţi germani şi civili au început arestările şi execuţiile evreilor.
Curtea Chesturii
29 iunie 1941
În 29 iunie 1941 au fost strânşi în curtea Chesturii Poliţiei din Iaşi câteva mii de evrei asupra cărora s-a deschis focul.
Trenurile morţii
30 iunie 1941
Pe 30 iunie 1941, în zori, au plecat din Iaşi două trenuri cu vagoane de transport animale în care au fost înghesuiţi evrei.
Trenul Iaşi - Călăraşi a avut 33 de vagoane în care au fost înghesuiţi peste 2400 de persoane. Drumul a durat 6 zile şi s-a oprit în mai multe locuri pentru a debarca trupurile celor morţi: Târgu-Frumos, Mirceşti, Săbăoani, Roman, Mărăşeşti, Inoteşti. 1.011 persoane au ajuns în viaţă la Călălaşi.
Trenul Iaşi - Podul Iloaiei a parcurs cei 20 de km în 8 ore. Cei aproximativ 1900 de evrei au fost îmbarcaţi în 18 vagoane. Doar 706 au supravieţuit drumului.
Peste 13.000 de evrei şi-au pierdut viaţa la Iaşi în vara anului 1941.
DESPRE PROIECT
„Nu mor cu adevărat decât cei care sunt uitați...”
Uitarea este un proces natural, un mecanism prin care creierul uman oferă protecție în fața traumelor. Uităm pentru a ne proteja de un trecut dureros. Uneori însă uităm pentru că nu ne putem asuma, nu putem accepta, ori din ignoranță. Doar că fuga de trecut nu ne ajută să construim un viitor mai bun pentru că acest tip de uitare ne condamnă la a repeta greșelile trecutului.
Zilele sufocante din iunie 1941, teama care plutea în aer, sângele de pe străzi și din curtea Chesturii, aerul irespirabil din vagoanele Trenurilor morții, durerea despărțirii de familie, de prieteni au rămas în amintirea celor care au supraviețuit, a celor care au trăit evenimentele tragice din timpul Pogromului. Amintirea lor însă, ar trebui să rămână în memoria colectivă, a noastră, a tuturor, pentru că uitarea nu șterge greșelile trecutului. Doar le acoperă.
„Pogromul de la Iași. MEMORIA locurilor” ne propune o incursiune în trecutul orașului la final de iunie 1941. Ne îndeamnă să o descoperim așa cum este: cu părți întunecate și, pe alocuri, cu frânturi de speranță și încredere în oameni. Anii au trecut, orașul și-a schimbat arhitectura, dar locurile, martore ale tragediei prin care au fost curmate și/sau schimbate radical viețile evreilor din localitate, ne vorbesc despre întâmplările acelor zile.
Clădirea fostei Chesturi de poliție pe de str. Vasile Alecsandri nr. 6 ne vorbește despre miile de evrei masacrați în curte, despre viețile pierdute în acel loc, vieți ce nu au ajuns să fie trăite. Piațeta gării din Iași ne amintește de miile de evrei culcați la pământ, ore în șir, înainte de a fi îmbarcați în Trenurile morții. Imobilul de pe str. 14 decembrie 1989, nr. 4, ne aduce în amintire familia de evrei împușcată în acel loc.
Prin intermediul fotografiilor, a mărturiilor, a informațiilor istorice, proiectul ne ajută să descoperim: locuri cu o simbolistică aparte în istoria Pogromului (Gara, Chestura de Poliție, gropile comune din cimitir etc.) sau locuri care păstrează povești de viață despre despărțiri, speranță și moarte. Un traseu al memoriei care ne îndeamnă la descoperire și amintire!
„Pogromul de la Iași - MEMORIA locurilor” este un proiect realizat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași.
Locuri
Contact
Dacă aveți informații despre locuri cu o simbolistică aparte în istoria Pogromului de la Iași, cunoașteți povești de viață ale celor care au fost victime ale Pogromului sau doriți să ne transmiteți sugestii pentru dezvoltarea proiectului, ne puteți contacta folosind următoarele modalități:
Prin e-mail la adresa: office@inshr-ew.ro
Telefonic la: +4 021.318.09.39.